De cinci ani incoace a devenit o traditie pentru municipiul Baia Mare, ca in Saptamana Mare a Patimilor, Asociatia "Servus" impreuna cu artistul plastic Daniel Les sa organizeze marsul intitulat sugestiv "Drumul Crucii - Cu moartea pe moarte calcand".
Personal am fost foarte sceptic cu privire la acest „mars”. Dar odata ajuns la fata locului, vreau sa va spun ca am ramas pur si simplu inmarmurat, era o senzatie precum eram prezent in anul 30 d.H. cand el era chiar acolo si isi purta crucea, efectele sonorice erau foarte bine sincronizate cu miscarile si cu reactiile actorilor si a voluntarilor.
Multime ? ooo da, era din belsug, as putea spune cca 1000-2000 de oameni erau pe strada, plus oamenii din apartamentele aferente, era ceva uimitor. Locul presei, care era marcat prin cativa soldati „romani” era destul de mic, Iulianimi facuse rost de o banderola cu Press, dar intarziasem si nu am mai apucat sa stau in locul marcat pentru presa. Dar era o agitatie de nedescris.
Multe persoane aveau lacrimi in ochi, puteai sa observi cum isi aduc aminte involuntar de moartea Domnului Isus si suferinta Lui.

Acest Dan, a purtat crucea pe spatele lui cu o greutate mare, era lovit cumplit de biciurile "soldatilor romani" si suferea. Avea protectie sub haine, dar nu avea pe genunchi si in picioare. Il admir pentru acest lucru, el ca si artist a avut o viziune care nu a fost suportata de la inceput, dar nu sa dat batut, si duce vestea prin aceasta lucrare !

Da, Daniel, te sustin in ceea ce faci si asociatia cu care lucrezi !







1 Comment:

  1. Corina said...
    De ce toata lumea il incurajeaza pe Daniel Les in lucrarea sa? Da, si-a luat niste lovituri pe picioare. E adevarat, nu am fost acolo sa vad si sa sufar alaturi de el, dar si daca as fi fost si as fi vazut cum este biciuit, nu as fi suferit odata cu el. Poate ca suna urat si desi pare, nu-l urasc. Dar da, am ceva cu el.
    Nu m-a atacat personal. A atacat o fiinta pe care o iubesc foarte mult (nu, nu este de sex opus) si chiar daca stiu ca trebuie sa-l iert pentru ca Domnul ne invata sa fim iertatori, inca nu am reusit. Stiu ca intr-o zi o sa-l pot ierta, dar asta nu inseamna ca am sa uit vreodata ce-a facut. A traumatizat un om si asta este foarte greu de acceptat, de iertat si de uitat.
    Asta este ce stiu eu, nu vreau sa stiu ce mai stiu si altii despre el.
    Incercati sa locuiti cu el in casa si apoi vorbiti despre cat de mare este omul Daniel Les!

Post a Comment




 

Copyright 2009| Zsoldos Szabolcs | S Photography